Educația alimentara in scoala

Tările nordice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) sunt considerate lideri mondiali exact pe acest segment. Ei nu au doar „programe”, ci au integrat alimentația în curriculumul obligatoriu și în cultura școlară.

Pentru proiectul EMVA, aceste modele sunt „mina de aur” care demonstrează că ceea ce vrem să implementam în România funcționează deja de zeci de ani în alte părți.

Iată cum funcționează educația alimentară în școlile nordice:

 1. Finlanda: „Masa școlară” ca materie de studiu

Finlanda a fost prima țară din lume (încă din 1948) care a oferit mese calde gratuite tuturor elevilor. Dar nu e doar despre mâncare, ci despre educație:

Masa este o lecție: Profesorii mănâncă împreună cu elevii. Se discută despre porții, despre compoziția farfuriei (modelul farfuriei: jumătate legume, un sfert proteine, un sfert carbohidrați) și despre bunele maniere.

Autoservirea: Copiii își pun singuri în farfurie, fiind învățați să își estimeze foamea pentru a reduce risipa alimentară.

2. Suedia: „Hem- och konsumentkunskap” (Economie Casnică)

Suedezii au o materie obligatorie care s-ar traduce prin „Cunoștințe despre casă și consumator”.

Gătitul practic: Elevii învață efectiv să gătească de la vârste fragede (10-12 ani). Învață să citească etichetele, să înțeleagă nutrienții și să compare prețurile.

Ecologia: Sunt învățați legătura dintre ceea ce mănâncă și mediul înconjurător (de ce e mai bine să mănânci cartofi locali decât orez importat).

3. Norvegia: Programul „Fiskesprell”

Pentru că au o resursă uriașă de pește, dar copiii tindeau să mănânce junk food, au creat acest program național.

 Workshop-uri de gătit: Bucătari și nutriționiști merg în școli și grădinițe și gătesc împreună cu copiii preparate din pește și legume, transformând ingredientele „plictisitoare” în mâncăruri atractive.

Rezultat: Au reușit să crească consumul de pește în rândul tinerilor prin simpla familiarizare cu gustul și procesul de gătire.

4. Danemarca: „Madkundskab” (Cunoașterea alimentelor)

Danezii pun accent pe alfabetizarea culinară.

Știința gustului: Copiii învață despre cele cinci gusturi fundamentale și cum interacționează ele.

 Gătitul acasă: Sunt încurajați să ducă rețetele acasă și să gătească pentru părinți, exact ceea ce ai menționat tu că vrei să promovezi în EMVA.

Ce putem învăța pentru România (Pilonii EMVA):

Dacă ne uităm la aceste programe, vedem exact elementele pe care le-am propus:

| Concept Nordic | Aplicație în EMVA |

| Integrare | Nu o broșură citită o dată, ci o experiență zilnică (masa de prânz). |

| Autonomie | Elevul învață să aleagă singur, nu i se impune o dietă. |

| Legătura cu stresul| Mâncatul împreună, în liniște, scade nivelul de cortizol (Iepurele) și crește coeziunea socială. |

| Uleiurile sănătoase | Folosirea sistematică a uleiului de rapiță în meniurile școlare din Finlanda (moștenirea Karelia). |

Concluzia:

În țările nordice, educația alimentară nu este despre „ce ai voie și ce nu”, ci despre abilitatea de a supraviețui și de a prospera. Ei consideră că un copil care știe să rezolve o ecuație la matematică, dar nu știe să își gătească o cină sănătoasă, este un copil incomplet pregătit pentru viață.

Te-ai gândit cum am putea adapta ideea lor de „Farfurie Model” în campania noastra de promovare pe social media? Ar fi un contrast vizual foarte puternic față de maioneza clasică sau fast-food-ul obișnuit.

In prezent, in mediul privat, exista cursuri de gătit sănătos pentru copii. Se pot face cu instructori sau online. 

In prezent școlile nu sunt pregătite să aibă cantine astfel încât copii să învețe să gătească la școală. O varianta ar fi ca elevii să meargă la un restaurant selectat și să învețe să gătească anumite mâncăruri sănătoase. Sau un chef sa vina cu un kit de gătit la sala de clasa.